Muicăăă, în ce ţară mă născuşi! Fugiţi, emigraţi, salvaţi-vă!!! Deci, cum? Pentru 42% dintre români , Soarele se învârte în jurul Pământului!

Aceasta este doar una dintre concluziile studiului Stisoc "Românii şi ştiinţa", efectuat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti şi finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România. Doar 1% dintre românii care au participat la studiu au răspuns corect la toate întrebările de cunoaştere ştiinţifică! 

Deci pentru aproape jumătate dintre români Terra nu mai înconjoară Soarele într-un an, ci într-o lună! S-o fi adaptat săraca planeta noastră la ritmul infernal al vieţii cotidiene şi şi-a accelerat viteza de rotaţie... De-aia mi se părea mie că trece prea repede vara asta!

Voi vă gândiţi că 44% dintre români ar bea lapte radioactiv , crezând că dacă l-au fiert e numai bun de păpat?!

Spre uşurarea mea, au fost şi câteva întrebări la care ne-am descurcat satisfăcător....

Afirmaţie: Electronii sunt mai mici decât atomii.
Răspunsurile românilor: 44% - CORECT
                                     19% - GREŞIT
                                     35% - NU ŞTIU
                                     2% - NU RĂSPUND


Afirmaţie: Fiinţele umane aşa cum le ştim noi azi au evoluat din specii străvechi de animale.
Răspunsurile românilor: 47% - CORECT
                                     36% - GREŞIT
                                     15% - NU ŞTIU
                                     2% - NU RĂSPUND


.... şi chiar foarte bine!


Afirmaţie: Centrul Pământului este foarte fierbinte.
Răspunsurile românilor: 77% - CORECT
                                     9% - GREŞIT
                                     14% - NU ŞTIU
                                     1% - NU RĂSPUND

Afirmaţie: Continentele pe care trăim se mişcă de milioane de ani şi vor continua să se mişte şi în viitor. 
Răspunsurile românilor: 79% - CORECT
                                     8% - GREŞIT
                                     12% - NU ŞTIU
                                     1% - NU RĂSPUND


Afirmaţie: Oxigenul pe care îl respirăm provine de la plante. 
Răspunsurile românilor: 89% - CORECT
                                     7% - GREŞIT
                                     3% - NU ŞTIU
                                     1% - NU RĂSPUND

La ultima întrebare am fost "bazaţi" de-a dreptul!

Problema este că în domeniul sănătăţii iarăşi nu am stat prea bine. 35% dintre conaţionali spun că pot contacta virusul HIV dacă beau apă după o persoană infectată! Nici nu-i de mirare că sunt aşa de marginalizaţi bolnavii de SIDA.

Uite şi un paradox periculos: România este pe ultimul loc în Europa la înţelegerea efectelor antibioticelor, deoarece numai un sfert dintre cei intervievaţi au ştiut că acestea distrug bacteriile, nu (şi ) viruşii aşa cum crede marea majoritate a populaţiei. România însă se clasează pe primul loc în Europa la cumpărarea de antibiotice fără reţetă!

Dar când vine vorba de pseudoştiinţe şi superstiţii românii sunt campioni !  Nu în zadar bat cei de la Discovery atâta drum până la noi în ţară să ne filmeze cum "omorâm" strigoi... Suntem printre primii în Europa la credinţa în numere norocoase: aproape jumătate dintre români cred că unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni. De asemenea, 42%, respectiv 45% dintre respondenţi cred că este bine să ţinem seama de credinţele "culoarea roşie ne fereşte de deochi" şi "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani".



Religia și superstițiile

Persoanele mai religioase nu sunt mai puțin superstițioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunțat şi cred în existența unor elemente supranaturale specifice universului creștin, precum raiul și iadul, țin mai mult cont de superstiții decât persoanele cu o practică religioasă mai scăzută, sau cu un univers religios mai abstract.

Populația României este caracterizată de niveluri ridicate de credință şi practică religioasă declarată. În context european, România se află printre primele țări europene ca proporție a celor care merg cel puțin o dată pe lună la biserică şi a celor care declară că se roagă zilnic. Din punct de vedere simbolic, românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei; un loc intramundan, mai mult decât o unitate de credință.

60% dintre români exprimă acordul cu afirmația conform căreia „Ne bazăm viața prea mult pe știință și nu destul pe credință”; aproximativ 4 din 5 români cred că „Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de știință”, şi 2 din 3 români cred că biserica nu greșește niciodată în ceea ce spune. Patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele aşa cum sunt ele astăzi şi doi din trei români se bazează mai  mult pe credinţă decât pe ştiinţă.

Cu cât credința religioasă este mai puternic structurată în jurul unor entități supranaturale, şi cu cât practicile religioase sunt mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaștere științifică să fie mai sărac.

Cei care au un nivel crescut al structurării credinţei religioase în jurul unei ontologii supranaturale au în mai mare măsură atitudini defavorabile faţă de ştiinţă. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaţie școlară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o atitudine mai favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică.

Conform autorilor studiului, există patru factori care influenţează semnificativ nivelul înalt de religiozitate: apartenenţa la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică, superstiţiozitatea  accentuată şi vârsta înaintată.

Cam asta e cu ştiinţa la români. Concluzionează foarte bine etnologul Şerban Anghelescu pentru Adevărul: "Dacă ajungi la aceste credinţe înseamnă că nu ai trecut prin şcoală sau ai trecut degeaba!"  Howgh!

Studiul a fost realizat în perioada iulie-septembrie 2009 pe un eşantion de 1161 de persoane, selectate riguros din 18 regiuni socio-culturale şi a constat din completarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene. Marja de eroare este de +/-2,9 %.

Studiul integral